Anarhia vs Anarhism (introducerea in anarhismul ”verde”)

Anarhia vs Anarhism
Un aspect important cu care trebuie sa incepem este explicarea distinctiei dintre anarhie si anarhism. Unii vor spune ca e vorba doar de semantica sau ca este o chestiune triviala dar pentru majoritatea ”post-left” si a anarhistilor anti-civilizatie, aceasta diferentiere este importanta. In timp ce anarhismul poate servi ca punct de referinta istoric de unde ne putem trage inspiratia si lectiile, el a devenit prea sistematic, prea fixist si ideologic… lucruri care anarhia nu a ajuns sa fie.
Intr-adevar, lucrurile astea nu au nimic in comun cu orientarea social/politica/filosofica a anarhismului ci mai degraba cu cei care se identifica in ziua de azi drept anarhisti. Fara dubii, vechii anarhisti ar fi la fel de dezamagiti de acest trend de a solidifica ceea ce ar trebui sa fie mereu in schimbare. Primii anarhisti propriu zisi (Proudhon, Bakunin, Berkman, Goldman, Malatesta, si restul ca ei) raspundeau unor contexte specific zilelor lor, cu dorintele si motivatiile lor. Prea des anarhistii contemporani vad in acesti indivizi ca fiind reprezentatii dorintelor anarhistilor si creeaza un fel de atitudine gen C.A.F.B.(Ce ar face Bakunin), ceea ce este tragic si potential periculos. Astazi, unii dintre aceea care se identifica ca fiind ‘’anarhisti clasici’’ refuza sa accepte orice effort care nu intra in contextul propriilor idei(primitivism, post-stangism,etc.) sau miscari care deseori s-au aflat ‘’la cutite’’ cu tacticile miscarilor muncitoresti (invidiualismul, nihilismul, etc.). Acesti anarhisti rigizi, dogmatic si extrem de necreativi au mers atat de departe incat au ajuns sa declare ca anarhismul este o metoda sociala si economica pentru organizarea clasei muncitoare. Acest lucru este de o absurditate extrema dar asemenea tendinte pot fi vazute in ideile si proiectele al multor anarhisti de stanga (anarho-sindicalisti, anarho-comunisti, platformisti, federalist).
‘’Anarhismul’’, asa cum este propus in ziua de azi este o ideologie de extrema stanga, un lucru peste care trebuie sa trecem. In schimb ‘’anarhia’’ este fara forma, este fluida, o experienta organic care imbratiseaza o multitudine de viziuni de eliberare, personale si collective, mereu deschisa. Ca anarhisti, nu suntem interesati in formarea unor noi structuri sau forme de organizare dupa care sa ne ghidam viata oricat de ‘’neintruzive’’ sau ‘’etice’’ declara ca sunt. Anarhistii nu pot crea o alta lume pentru ceilalti dar putem pune intrebari si da idei, pot incerca sa distruga toate formele de dominatie care ne impiedica sa traim si ne distrug visele, si putem trai in mod direct in concordanta cu propriile dorinte.

Back to Basics volume four: What is Green AnarchyIMG_16887224391999

Continue Reading

Civilizatia si primitivul – John Landau, 1995 (eseu aparut in Against Civilization – Readings and Reflexions editata de John Zerzan)

Ce este Primitivul?

Primitivul este incredere, incredere, incredere. Este gol. Se misca intr-un limbaj al extazului. Limbajul trupului, al corzilor vocale, al viselor si al ideilor. Limbajul mirosurilor. Primitivul este piciorul gol care atinge pamantul. Primitivul nu este fara idei, are idei care sunt in concordanta, imbratiseaza, si devin una cu instinctele. Primitivul este dansul, miscare. Primitivul este o viata fara confuzie,imbratisarea multiplului. Primitivul este pierderea in tot ceea ce tu poti fi. Primitivul este forta,este maestrul fortei. Sunt corpuri asamblate impreuna in gasti tipatoare si colorate. Este pasiunea transpusa in forma; este afundarea in sine; este aceea cruzime creata prin ritualuri senzuale. Primitivul este lupta ca iubire, durerea ca apropiere, nedumerirea precum o cadere libera in oceanul de a fi. Este ud, este acoperit de noroi, este amniotic. Primitivul este adunarea spirituala a plantelor si animalelor; este vanatoarea misterului.Este diferenta de incadrare salbatica prin campuri de culoare,    care alearga libere de la idealuri la capcane periculoase; toate aceste fiind fascinante de fel. Primitiv este indrederea in pamant, solul de dedesubtul picioarelor fiecaruia.

Ce este Civilizatia?

Civilizatia este neincredere, de neatins, este un pretext un ne-joc, avand pretentia de a NU fi. Civilizatia este NU; ne asigura ca NU este. Trebuie sa contina negatie ori, daca nu,inceteaza sa mai existe. Civilizatia este ORI FACI/ORI. Civilizatia este ”toate lucrurile iar toate lucrurile la locurile lor”(dar nicaieri in afara locurilor lor; in timp ce primitivul nu este locul nici unui lucru, pentru ca verbul  este tot, ca activitatea sau odihna). Civilizatia este cercetarea vietii Extraterestre; dorinta de a parasi Pamantul. Civilizatia este dispretul pentru praf, pamant,noroi. Civilizatia inseamna a fi legat de Idealuri, orice fel de idealuri. Civilizatia este perfectionismul care ravaseste o fiinta rusinoasa, suferinda, neindemanatica, galagioasa. Este masinaria, fragmentarea, distrugerea anumitor parti cu buna stiinta. Este fara adapost, exilata in toate partile, asadar, colonizatoarea a tot ceea ce vede. Este viata frustrata, frustrata, frustrata. Este manipularea. Este credinta ca numai Binele mentine universul la locului sau iar fara el totul se va prabusi; asadar, este demonizarea tuturor lucrurilor pe care le gaseste a fi rele. Este domnia paranoiei, asadat, este paranoia dominatiei. Civilizatia este ” nu va prostiti”, nu va dezbracati, a nu avea o criza isterica, a nu atinge, a nu-ti urmari instinctul, a nu usura, a nu te comporta la fel ca cei care sunt mai ”jos decat tine”, a nu trage basini, a nu ragai, a nu trage un pui de somn, a nu respira, a nu plange, a nu va odihni…. Este o insiruire de ”nu”. Nu are substanta, asadar trebuie sa depaseasca toate lucrurile ca sa-si demonstreze ca exista. Civilizatia este Invidie, se uraste pe sine, cealalta parte este verde, trebuie sa o avem, verdele care este inutil, stergerea tuturor lucrurilor, asadar simularea superioritatii pentru a-si salva pielea; cel care-si salveaza cel mai mult fata castiga.

Continue Reading

Supraomul si Unabomber – John Zerzan ( Eseu aparut in volumul ”Twilight of the Machines”2008).

Nascuti la o distanta de o suta de ani, vietile lui F. Nietzsche si a lui T. Kaczynski contin cateva paralele importante. Amandoi au refuzat cariere academice extrem de promitatoare: Nietzche in filozofie; Kaczynski in matematica. Amandoi au incercat sa aibe o viata cat mai solitara. ” Filozofia asa cum am inteles-o si am trait-o pana in ziua de azi, este o viata traita voluntar in gheata si in varfuri de munti”a spus Nietzsche in Ecce Homo. Pentru Kaczynski, gheata si muntii inalti au fost mai mult o descriere literala, avand in vedere anii petrecuti in cabana sa din muntii Montanei.
Leslie Chamberlain (Nietzsche in Turin,1996) a descris viata lui Nietzsche ca fiind ‘ ‘Fara dumnezeu, fara slujba, fara nevasta si fara casa”. Kaczynski a avut o viata mai relaxata dar aceasta caracterizare il descrie foarte bine si pe el. Amandoi au fost catastrofali in relatiile cu femeile, si nu au fost interesati de conditia ei in societate. Amandoi au fost amenintati deseori de boli si greutati. Amandoi au fost tradati de unicele lor rude: Nietzsche de catre sora lui, Elizabeth, care ia alterat lucrarile intr-un moment in care el se afla in imposibilitatea de a opri acest lucru; Kaczynski de catre fratele sau care la tradat FBI-ului.
Conceptul central al lui Nietzsche a fost dorinta de putere. Ideea cea mare a lui Kaczynski a fost procesul puterii.
Amandoi aclamau puterea si atacau mila: Nietzsche si a sa critica a crestinatatii pe care o numea ”moralitatea sclavilor”, Kaczynski ataca stangismul ca fiind o proiectie a propriilor slabiciuni.
Amandoi au dezvoltat o psihologie morala, cu toate ca Kaczynski nu sa limitat doar la una.
Analiza lui Nietzsche se regaseste in interiorul culturii. Incercarea lui pentru regenerarea spiritului uman si a indeplinirii dorintelor individuale este una in mod esential estetica. Arta inlocuia in mare parte pe dumnezeu, in viziunea sa. Viziunea artistica post-crestina este trasatura despre care  Dyonisus a spus ca fiind ”reevaluarea valorilor.” ”Ceea ce conteaza cel mai multe…este intotdeauna cultura” (Twilight of Gods).
Nu se poate pune la indoiala credinta lui Nietzsche in ierarhie, justificarile pe care el le gasea rangului si exploatarii. In schimb, viziunea lui Kaczynski a fost una anarhista in care el descria comunicati libere, descentraizate pana la cel mai mic nivel.
Kaczynski la fel ca si Nietzsche dorea ca virilitatea sa domine decadenta dar vedea acest fapt implinit numai cu ajutorul schimbarilor sociale. In ”Dincolo de bine si rau”, Nietzsche a blamat ”democratizarea Europei”, pentru ca a receptionat-o ca pe o mentalitate de turma. In ISAIF*, Kaczynski a preconizat ca o schimbare mult mai adanca decat cea politica este necesara pentru ca viata individuala sa fie libera si indestulatoare. A inteles logica vietii in societetatii industriale ca fiind un obstacol si a cerut-militat pentru distrugerea ei.  Pentru el, felul in care fiecare zi era experimentat, era de o mai mare importanta decat valorile abstracte si expresia estetica. Deci, Nietzsche si Kaczynski  vad criza valorilor morale intr-un mod diferit. In special cand a descris personalitate lui Zarathustra, Nietzsche precizeaza ca rascumpararea personala sa fie facuta ca un act de vointa. Kaczynski nu depaseste contextul de baza al individului, fortele care ii distrug/formeaza viata.
Nietzsche si-a scris teoriile avand ca obiect de studiu cultura germana; exemplu: Wagner. Kaczynski a analizat miscarea si consecintele unei societatii artificiale si din ce in ce mai sufocante.
Nietzsche a afirmat existenta spiritului in carti ca Humans, All to Humans, Daybreak, The Gay Science, numai ca sa chestioneze dupa aceea existenta liberului arbitru in alte texte. Kaczynski a aratat ca autonomia individului este problematica in societatea moderna si drept urmare, asta este problema aceste societati.
Amandoi sunt vazuti ca niste nihilisti de catre multi.
Etica post-modernista il aclama pe Nietzsche si il ignora pe Kaczynski-in mare parte pentru ca Nietzche nu critica fundamentele societatii iar Kaczynski o face.
Pentru postmodernism, EU-ul este doar un produs, un venit, nimic mai mult decat un efect de suprafata. Nietzsche a fost acela care a implementat aceasta idee (cunoscuta si ca ”moartea subiectului”), care poate fi gasita in multe dintre scrierile sale.
Kaczynski a exprimat ca omul inca poseda o autonomie si a aratat ca individul nu este inca exterminat. Cineva poate sa deplanga disparitia autonomiei individuala si sa decada intr-o pasivitate postmodernista si cinica, sau sa diagnosticheze conditia indivizilor in aceea societate si sa o schimbe, asa cum a facut Kaczynski.
Das Umberhagen in der Kultur de Freud tradusa in 1920 sub numele de ”Civilization and its Discontents”, poate se citit mai usor  ca ” ce ne face sa ne simtit atat de neconfortabil in fata culturii”. Nietzche niciodata nu si-a pus problema culturii insasi. Kaczynski a aratat de ce industrialismul, cultura sa distrugatoare, trebuie sa fie depasit pentru ca sanatatea si libertatea sa existe.

Eseu aparut in volumul ”Twilight of the Machines”2008.

ISAIF= Industrial Society and Its Future de Theodore J Kaczynski aka The Unabomber

Continue Reading