Politica lui Tolstoi

Politica lui Tolstoi

O mica introducere de Adrian V.
Politica lui Tolstoi este politica oamenilor liberi.
Politica lui Tolstoi vorbeste despre umilinta cu care trebuie sa privim fiecare dintre noi lumea care ne inconjoara, este teologia eliberatoare, este “doctrina” credinciosilor fara biserica si Dumnezeu official, este limbajul iubirii in fata raului, este mesajul lui Iisus scris la 1900 de ani diferenta. Cine are urechi sa auda si ochi sa vada, va vedea in textul urmator chemarea la adevarata revolutie, cea spirituala, cea fara de care lumea noastra va ramane in acelasi stadiu de nebunie, de moarte clinica.

1907
1.Revolutionarii sunt manati mai ales de invidie, ambitie si iubire de putere. Si ceea ce e mai rau, aceste sentimente urate sunt mascate de falsa iubire si compasiune pentru popor si, ceea ce e si mai ridicol, de falsa iubire de libertate: se aservesc puterii in cea mai cumplita dintre sclavii, din dragoste de libertate!

2.Eliberarea poporului, constitutia, feluritele libertati, maretia statului, patriotismului, cea mai buna randuiala sociala, toate sunt numai poleieli sub care se ascund invidia, iubirea de putere, ambitia, orgoliul, trandavia, disperarea. Urmarile acestor intentii bune sunt lupta impotriva tuturor, ura in locul iubirii si o decadere tot mai mare a moravurilor.

3.Anarhismul care permite violenta e o neintelegere ridicola. Exista un singur anarhism intelept: crestinismul, ignorarea oricaror manifestari politice externe ale vietii si viata fiecaruia pentru “eul” sau propriu dar nu cel corporal, ci cel spiritual.

4.Egoismul personal este un rau mic, egoismul familial este mai mare, egoismul partidului e si mai mare, egoismul statului este cel mai cumplit.

5.A te folosi de libertatea revolutiei pentru a te izbavi de prejudecata necesitatii puterii. “Dar oamenii nu sunt pregatiti”. Avem un cerc vicios. Oamenii nu vor fi pregatiti atata timp cat va exista o putere care ii corupa.
Dupa cum tutorele il considera pe pupil mereu nepregatit, la fel se intampla si cu candidatul la functia de tutore. Anarhistii vad raul puterii, dar cred in ea, in mijloacele ei.

6.Libertatea, egalitatea pot fi obtinute numai prin iubire, nu prin violenta. Daca sunt obtinute prin violenta, sunt cel mai mare rau.

7.Am citit ce scrie Kropotkin despre comunism. E bine scris si intentiile sunt bune, dar e uimitor prin contradictia interioara: sa faci uz de violenta pentru a opri violenta unor oameni fata de altii. Problema e cum sa-I faci pe oameni sa nu fie egoisti si violenti. Conform programului lor, pentru a atinge acest scop trebuie sa savarsesti alte violente. Am simtit pregnant diferenta dintre viata de dragul lumii, a oamenilor, a aprobarii lor, si viata pentru Dumnezeu, cu toata forta ei. Cata libertate, bucurie si putere are viata aceasta.
Cred ca pentru crestini nu poate exista nici comunismul, nici dreptul la proprietate. Crestinismul, cu temeiul lui essential, libertaea deplina care exclude posibilitatea violentei omului impotriva omului, anuleaza si comunismul si dreptul la proprietate.
Daca am facut o pereche de cizme si vreau sa le dau fiului meu, comunistul imi cere cizmele astea spre folosul comun. Daca nu vreau sa le dau, va face uz de violenta impotriva mea. La fel va proceda si omul de stat impotriva omului care vrea sa-mi ia cizmele, va face uz de violent. Crestinul insa, desi cunoaste si respecta pornirea oamenilor de a dori sa dispuna fiecare de munca lui, nu se considera indreptatit sa-si indeplineasca cu forta aceasta dorinta si nu consider ape nimeni indreptatit sa ia cu forta, in numele comunismului, rodul muncii omului. Crestinismul, ca si comunismul, exclude proprietatea, dar nu ingaduie violenta. Proprietatea, ca si comunismul, este rezultatul violentei, tine de violent care nu exista pentru crestin.

8.Liber poate fi numai omul care indura violenta, nicidecum cel care o savarseste.

1908
9.Oranduirea statala nu se va schimba pana cand oamenii nu vor fi gata mai degraba sa moara decat sa participle la violent prin plata birurilor, catanie si acceptarea legitimitatii puterii.

10.Socialistii fac doua greseli principale, pe langa celelalte greseli, doua greseli care le distrug toate argumentele. Prima e ipoteza ca productia industrial concentrate in anumite locuri va ramane neschimbata si in conditiile libertatii economice a muncitorilor. In realitate, nevoia de arme, pusti, fortarete, obiecte de lux, cai ferate si alte obiecte produse acum va disparea. Prin urmare si productia industriala care a fost mereu impovoratoare pentru oameni si a aparut numai in conditiile lipsei de libertate care a nascut capitalismul, nu doar ca nu va creste, ci va disparea. Oamenii nu vor mai trai la gramada viata chinuitoare din orase, ci vor trai in largul lor, natural si plini de bucurie pe pamant si nu vor avea nevoie de capital. Progresul ethnic va adduce cu sine inventii ce vor usura productia, iar munca de ocnas nu va mai fi necesara… (n.e.: ultima fraza este una dintre singurele idei gresite ale autorului)
A doua greseala este ca oranduirea socialista are nevoie de administrator. De unde vor lua oameni care sa organizeze oranduirea socialista justa fara abuzurui, savarsite cu violenta.

11. E o mare greseala sa credem ca toate inventiile care au sporit puterea oamenilor asupra naturii in agricultura, in obtinerea si combinarea chimica a substantelor, precum si posibilitatea oamenilor de a avea o mai mare infulenta unii asupra altora, de pilda prin caile si mijloacele de comunicare: tiparul, telegraful, telefonul, gramofonul, sunt bune. Si puterea asupra naturii si sporirea posibilitatii oamenilor de a se influenta unii pe altii vor fi bune numai cand activitatea oamenilor va fi calauzita de iubire, de dorinta de a face bine altora, si vor fi rele cand vor fi calauzite de egoism, de dorinta de bine doar pentru sine.

1909
12.Oamenii din vremurile noastre n-au de ales: ori pier cu siguranta continuand acelasi mod de viata, ori isi schimba viata in mod radical.
Da, omul trebuie sa se supuna si sa puna mai presus de toate doar o singura lege, cea care e proprie tuturor si a carei aplicare adduce tuturor binele.

13.Omul a pradat intregul sat, a pus toata prada gramada si o pazeste. Vine un om dezbracat si fura o camasa. Hotul il prinde si-l pedepseste dupa legea pe care tot el a statornicit-o. Oare nu asa fac toti bogatii, si mai ales proprietarii de terenuri, cu saracii? Prada fara incetare milioane de la mii de oameni. De la ei au luat nutretul vacii, caii, iar cel judecat si condamnat nu e jefuitorul, ci omul care a luat cele necesare de pe pamantul care ii apartine cu acte in regula. Inainte de a face legile care interzic furtul jugurilor, lemnului, fanului, trebuie date legi care sa interzica jefuirea celei mai legale proprietati a oamenilor, pamantul.
Da, am citit ieri despre Marx al lui Engels… M-am trezit azi din somn cu o negare a materialismului clara, simpla, usor de inteles pentru toti. In stare de veghe nu mai era la fel de limpede ca in vis, dar ceva tot a ramas. Si anume ca materialistii trebuie sa accepte ca Ziditorul a comis o eroare pentru a explica de ce material s-a randuit astfel incat sa formeze finite separate, dintre care primul sunt eu, si cu asemenea insusiri cum sunt simturile si mintea. Pentru nematerialist e limpede ca tot ce numesc lume materiala este produsul “eului” meu. Pentru el taina principal e separarea mea si a fiintelor.

14.Nici un fel de revolte, rascoale, uniuni nu aduc nici a mia parte din ce poate aduce abtinerea de la doua lucruri, bautul votcii si recrutarea in armata.

15.Tot raul vine din faptul ca, pervertind idea, oamenii o obliga sa slujeasca in folosul lor.

16.Oricat ar parea de ciudat, cele mai ferme, inflexibile convingeri sunt cele mai superficial. Convingerile profunde sunt intotdeauna mobile.

17.Oamenii nu inteleg adevarul si nascocesc sofisme caudate pentru a-l putea respinge sau pentru a-si apara pozitia, sau pentru a nu accepta ca intreaga lor munca a fost pierduta zadarnic si daunator.

18.Am inteles foarte limpede influenta buimacitoare a “stiintei”, adica memorarea ideilor altora. Nimic nu atrofiaza, nu ucide mai mult capacitaea de a avea ideile tale si de a sti cum sa le dirijezi decat aceasta ingramadire a ideilor straine.

1910
19. Patriotismul este imposibil pentru omul care crede cu intelepciune macar in ceva.

20. Marea majoritate traieste numai o viata animalica, iar chestiunile umane se supune orbeste opiniei publice.

21. Masini, pentru a face ce? Telegraful (telefonul), pentru a transmite ce? Scolile, universitatile, academiile, pentru a invata ce? Sedinte, pentru a discuta ce? Carti, ziare, pentru a raspandi informatii despre ce? Cai ferate pentru a merge incotro? Si cine merge? Milioane de oameni adunati si supusi unei singure autoritati, pentru a face ce? Spitale, doctori, farmacisti, pentru a prelungi viata, dar pentru ce s-o prelungeasca?
De dragul lui Dumnezeu, ba nu de dragul Lui, ci de dragul vostru, veniti-va in fire. Intelegeti nebunia vietii voastre. Macar un ceas desprindeti-va de fleacurile in care sunteti prinsi si care vi se par atat de importante: toate milioanele voastre, jafurile, premeditarea crimelor, parlamentele, stiintele, bisericile voastre. Macar un ceas desprindeti-va de toate astea si priviti-va viata, priviti-va pe voi, priviti-va sufletul care salastluieste in trupul vostru pentru un timp scurt si incert, veniti-va in fire,, uitati-va la voi si la viata din jurul vostru, intelegeti toata nebunia voastra si infiorati-va. Infiorati-va si cautati-va salvarea…
Veniti-va in fire prêt de-un ceas si veti vedea limpede ca singurul lucru important in viata nu-I ceva exterior. Avem nevoie doar de ce se afla in noi insine. Numai de-ati intelege ca n-aveti nevoie de nimic, absolute nimic, in afara unui singur lucru: sa va salvati sufletul, caci numai asa putem salva lumea. Amin.

22. Progresul nu-I important nici pentru fiecare om in parte, nici pentru specia umana, fiindca se petrece in timp, care e infinit. Progresul in timp e doar conditia indispensabila care face posibila constiinta binelui desavarsirii.

23. Cunoasterea si stiinta sunt lucruri diferite. Cunoasterea e totul, stiinta e un fragment. La fel ca diferenta dintre religie si biserica.

24. Soldatia trezeste nevoia patriotismului care justifica ticalosia soldatiei. Patriotismul trezeste nevoia soldatiei care sustine patriotismul.

Totul e spre binele celorlalti, si mai ales spre binele meu (3 noiembrie 1910, ultimele cuvinte scrise de mana lui Lev Tolstoi)

Aforisme:1907
1.Duhoborii(membrii unei secte din rusia aparute in secolul optisprezece, care contesta dogmele si ritualurile bisericii ortodoxe) au inceput cu arderea armelor, iar revolutionarii cu achizitionarea de bombe si browning-uri.

2. Societatea se instaureaza prin consens fara violenta, statul se instaureaza prin violenta.

3. Atentatele sunt indiciul urii fata de putere, fata de putere in general si fata de cei bogati. E un semn ca viata organizata prin violenta, prin forta si-a trait traiul. (Precum si-a trait traiul si sclavia.)
4. In conditiile acestei lipse a principiilor morale, cand se propovaduieste ca oricine poate fi ucis, nu ma mira ca sunt ucisi oameni, ci ca se ucide putin.

5. Adevarata noastra mila se indreapta doar spre oameni, cand avem de-a face cu animale e vorba numai de un reflex al milei fata de oameni. Mila noastra fata de animale trebuie sa creasca, iar ea (cum se poate sa nu stim asta, pentru mine e evident) va influenta relatiile dintre oameni.

6. Egalitatea e posibila cand exista smerenie iar omul vrea sa fie mai prejos decat cel mai de jos, nu cand exista trufie iar omul vrea sa fie egal cu cei superiori, invidiindu-i. Unul dintre cele mai mari pacate ale lumii de azi e trufia ca noi, asa-zisii oameni educati, putem ajuta poporul.

7.Nici un fel de ministry si tari nu pot construe acea oranduire sociala bun ape care o adduce credinta unificatoare. Poporul rus n-a ajuns inca la ea. Dezordinea, anarhia, posibilitatea de a face orice, crimele nu vor inceta pana nu va incepe unirea in credinta.

8. Domnii cu aceasta convingere a lor ca pot ajuta poporul sunt aidoma capuselor care ar vrea sa insanatoseasca omul care il paraziteaza.

9. Civilizatia, asa cum evoleaza ea acum, ca progres material lipsit de morala, nu promite nimic bun. Daca s-ar avea in vedere binele omului, nu ar exista automobile. Cresterea cailor de cand sunt manji si dresajul sunt adevarate placere… Acum cel mai important lucru e ca progresul moral sa ajunga la nivelul celui material, iar atunci toate conditiile materiale se vor schimba. In ce fel? Nu putem prezice.

10. Boala cea mai cumplita este increderea in doctori.

11. Revolutia este durerea facerii prin care se trezeste constiinta spirituala.

12. Libertatea in invatatura e foarte buna, dar e o greseala sa scoti copiii din mediul familial. Pentru copil nu exista nimic mai bun decat familia.

13. Marele oras e o institutie a trasului pe sfoara.

14. La oras oamenii se aduna doar pentru a se pacali unii pe altii, in administratii, banci, comert, institutii de invatamant…

15. Puerea e imposibil de evitat. Pentru mine e o problema esentiala. Am constiinta ca orice institutie reprezinta o inegalitate. Idealul nu poate fi atins in nimic. Sindicalismul statal, religios, national este una dintre cele mai mari ispite.

16. Casele inalte vor fi privite in viitor asa cum privim noi piramidele.

1908
17. Viata revolutionarilor e obscuritate, inraire si abnegatie. In lipsa principiului religios, omul se supune cu usurinta curentului dominant.

18. Copiii sunt ca niste mici animale salbatice. Dar aici se iveste posibilitatea luptei launtrice. Cu cat incepem mai devreme, cu atat mai bine. Violenta, interdictiile inspira teama, nu trebuie sa ne folosim de ele. De aceea spun ca e greu cu copiii, e foarte usor sa folosim violenta, sa-I pocnim.

19. Formele se schimba, iar sclavia si puterea raman. Fireste, ceva mai slabite.

20. Violenta e cumplita, nu atat prin chinurile ei, cat pentru ca provoaca ura.

21. Traiesti intr-o lume a binelui ideal, iar in jur sunt guvernul, revolutionarii, faptele grosolane ale poporului, ignorarea legii spiritului. De fapt, nu ignorarea, ci nerecunoasterea principiilor spirituale (a principiilor morale, a naturii spirituale). Ca un cal fara picioare, o pasare fara aripi.

22. Stiinta nu poate oferi nici morala, nici religie.

23. Ce atitudine au revolutionarii fata de activitatea lor, cat au fost de dezamagiti, ce cumplite au fost urmarile activitatii lor si activitatii guvernului! Cum s-a rasfrant asta asupra poporului! Ma imbolnaveste, dar toate acestea sunt spre bine. Neaparat spre bine, orice face Dumnezeu este bun.

24. Patriotismul e insuflarea prejudecatii, o datina care nu corespunde constiintei actuale a rusilor. Maretia Rusiei! Singurul ei avantaj e ca finalndezii ne urasc, caucazienii ne urasc…

25. Nu este un calambur, nu este o gluma, ci realitatea. Daca nu ne vom mai impotrivi raului, cei rai nu vor mai avea puterea. Ei detin puterea in conditiile impotrivirii actuale.

26. Munca savantilor e o tenativa de a obtine rezultate fara efortul gandirii, al intelectului, rezultate care in mod normal sunt obtinue prin intellect.

27. Patura sociala superioara si-a trait traiul. Nadejdea ramane in popor, acea parte a lui care se gaseste inca in stadiul copilariei, care nu e contaminate de rationamente false si prejudecati.

28. Exista o metoda de a rezolva problemele sociale: sa transferam totul spre atitudinea personala fata de binele si raul din lume, noi insine sa nu participam la rau, iar astfel rezolvam cel mai bine problemele sociale.

29. Voi muri cu convingerea ca patriotismul si nationalismul rasial sunt terminate. Fereasca Dumnezeu de unirea rasiala.

1909
30. Intelectualitatea nu-i decat o noua patura sociala care va lua locul capitalistilor.

31. Mi se pare ca supunerea fata de guvern seamana cu supunerea fata de o banda de talhari. Guvernul e o adunatura imorala. Cazul lui Azef (Evno Fischelevici Azef (1869-1918), agent provocator al Ohranei) este graitor pentru imoralitatea guvernului.

32. Numai iubirea, iubirea religioasa aduce libertatea. Iubirea insa e iubire doar atunci cand conditia ei indispensabila e neintrebuintarea violentei.

33. Noi, slavii, avem un puternic sentiment patriotic. Trebuie sa luptam impotriva lui. Ne inrobim singuri. Daca nu ne vom inrobi noi insine, nimeni nu va putea inrobi. Exista o atractie fireasca fata de poporul sau, la mine fata de cel rus, desi ma straduiesc nu sa fiu rus, ci crestin. Patriotismul e daunator.

34. Singura stiinta cu adevarat necesara, singura cunostinta de care am nevoie, este cunoasterea a ceea ce trebuie sa fac, cum trebuie sa traiesc pentru a-mi duce viata cel mai bine cu putinta. Toate asa-zisele cunostinte stiintifice care nu duc catre raspunsul la aceasta intrebare sunt inutile. Cunosintele matematice, si partial cele fizice si astronomice, sunt atragatoare si pretioase ca mijloc de rafinare si disciplinare a mintii. Dar, admitand acest lucru, nu trebuie sa uitam ca, dupa cum spune Lichetnberg, capacitatea de inmagazinare a crierului este limitata.

35. Nu am nici o doctrina. Adevarul este unul singur in toate doctrinele. Trebuie sa eliminam din ele doar ce contrazice adevarul.

1910
36. Cine va stapani pamantul va stapani oamenii. Pamantul nu poate fi proprietate personala. Cine stapaneste pamantul stapaneste puterea.

37. Asa cum in ziua de azi se scrie cu groaza despre felul in care odinioara erau biciuiti taranii, la fel se va scrie peste ani despre faptul ca pamantul se afla in proprietate personala.

38. Patriotismul slav e bun doar pentru ca tine de domeniul spiritual, religios si moral.

39. Cred ca prin vardist nu se obtine nimic bun, doar rau. Aceasta educatie superficiala nu inseamna nimic daca se intrebuinteaza violent… Exista un mijloc de a educa, prin religie. In Shanghai, in jumatatea chineza a orasului, nu exista nici un vardist si nu sun infractiuni, iar in jumatatea europeana e plin de vardisti si sunt o multime de infractiuni.

40. Ideal e sa iubesti animalele. Oamenii au multe obiceiuri rele pe care animalele nu le au, in schimb oamenii au si acel lucru care ii asaza mai presus de animale: idealuri spiritual nemarginie.

41. Nu se poate face bine prin rau.

42. Visurile stiintei. Copiii se vor naste stiintific. Prejudecata stiintifica provoaca repulsie… Cand patrunzi in toate astea vezi ca este complet absurd. Stiinta a devenit o afacere comerciala, se primesc diplome. Deja numai faptul ca un profesor tine acelasi curs zece ani in sir… si nu se stie de ce fiecare profesor isi recomanda propria carte, o remarca intre alte carti.

43. Stancutelor, pasarilor, le e dat sa zboare, iar oamenilor le e dat sa triasca intelept, iar ei prefer sa traiasca rau si sa zboare. Nu vor zbura ca stancutele, iar mintile si le vor pierde de tot.

44. Orice participare la activitate politica e absoluta inutila.

45. Va rog sa tineti minte ca in afara de Lev Tolstoi mai exista o multime de alti oameni.

Continue Reading

Zece teze asupra proliferarii Egocratilor – Fredy Perlman (1977)

Zece teze asupra proliferarii Egocratilor – Fredy Perlman (1977)

fredy-perlman-ten-theses-on-the-proliferation-of-egocrats.a4

I

Egocratul – Mao, Stalin, Hitler, Kim Ii Sung – nu este un accident sau o aberatie sau o erupere a irationalului; este personificarea relatiilor actualei ordini sociale.

II

Egocratul este initial un idivid ca oricare: mut si lipsit de putere in aceasta societate lipsita de comunitate sau comunicare, victimizat de spectacol, ‘’neintreruptul discurs al puterii existente despre sine, monologul ei laudaros, auto-portretul puterii in epoca managementului totalitar al conditiilor existente.’’ (Debord). Dezgustat de spectacol, el viseaza la o ‘’fiinta umana eliberata, o fiinta care este si fiinta sociala si un Gemeinwesen.’’ (Camatte). Daca dorintele vor fi puse in practica: la locul de munca, pe strada, in orice moment in care spectacularul ii fura din umanitate, el va deveni un rebel..

III

Egocratul nu isi exprima nepuinta de a construi o comunitate si comunicare in practica; el transforma asta intr-un Gand. Inarmat cu Gandul sau, el este in continuare mut si fara putere, dar nu mai este ca oricare: el este Constient, el poseda Ideea.  Pentru a-si confirma diferentierea fata de multime, el se asigura ca nu se minte singur, trebuie sa fie vazut ca fiind altfel de catre ceilallti – ceilalti care confirma ca este intr-adevar posesorul Gandului.

IV

Egocratul gaseste ‘’comunitate’’ si ‘’comunicare’’, nu distrugand elementele spectaculare pe care le intalneste ci inconjurandu-se de indivizi de genul sau, alte Ego-uri, care-si reflecta Gandul de Aur unui altuia si isi confirma validitatea posesorilor sai. Oamenii Alesi. In acest moment, pentru ca Gandul, daca este sa ramana de aur, atunci este necesar sa ramana la fel: neschimbat si necompromitator; critica si reviziunile sunt sinonime cu tradarea, ‘’Asadar nu poate exista decat ca o polemica cu realitatea. Refuza tot. Poate supravietui doar inghetand, doar devenind din ce in ce mai totalitar.’’ (Camatte). Asadar, pentru a putea continua sa reflecte si sa confirme Gandul, individual trebuie sa se opreasca din gandit.

V

Scopul initial al ‘’fiintei umane eliberate,’’ este pierdut in practica atunci cand este relationat cu constiinta Egocrata, deoarece ‘’consiinta devine ea insasi un tel si se bazeaza pe ea insasi in organizatia care s-a prefacut pentru a dobandi telul propus’’ (Camatte). Grupul admiratorilor mutuali isi prepara un program si un loc de intalnire; el devine o institutie. Organizatia, care poate lua forma unei celule bolsevice sau a uneia naziste, un club de lectura socialist, sau un grup de afinitate anarhist, acest lucru depinzand de circumstantele locale si preferintele individuale, ‘’devine un teren favorabil  pentru o informala dominatie a propagandistilor si a aparatorilor propriei ideologii, specialistii care sunt in general mult mai mediocri cu cat activitatea lor intelectuala consta in repetarea unor adevaruri definitive. Respectul ideologic pentru unanimitatea deciziei a fost per total favorabil autoritatii necontrolate, inauntrul organizatiei, a specialistilor in libertate’’ (a scris Debord in descrierea sa a organizatiilor anarhiste). Respingand ideologic conducerea spectaculara, organizatiile specialistilor in libertate reproduc relatiile spectaculare in practicile sale interioare.

VI

Organizatia care intruchipeaza Gandul isi indreapta ochii catre lume, pentru ca ‘’proiectul acestei constiinte este sa inrameze realitatea in conceptului sau.’’(Camatte). Grupul devine militant.  Are ca scop raspandirea in interiorul societatii relatiile pe care el le are in interiorul sau, una dintre variante putand arata ca in urmatorul exemplu: ‘’In interiorul partidului, nu trebuie sa ramana nimeni in urma atunci cand conducerea ordona un ‘’mars inainte’’, nimeni sa nu se intoarca la dreapta atunci cand ordinul este la ‘’stanga’’.(un lider revolutionar citat de M. Velli.) In acest punct specific, continutul Gandului este atat de irrelevant in ceea ce priveste practica ca si geografia Paradisului crestin, pentru ca telul este redus la minim: serveste ca justificare a practicilor represive si ca un instrument de santaj. (Exemple: ‘’Devierea de la ideologia socialista, oricat de putin, inseamna intarirea ideologiei burgheze.’’ Lenin, citat de M. Velli; ‘’Atunci cand ‘libertarienii’ in mod scandalos isi bat joc de altii, pun in discutie maturitatea si daruirea fata de schimbarea sociala’’ un ‘’anarhist’’ intr-o scrisoare catre The Fifth Estate.)

VII

Organizatia militanta se extinde prin conversie si manipulare. Conversia este tehnica bolsevismului si al anarhismului misionar: misiunea explicita a militantului este sa introduca constiinta in interiorul clasei muncitoare(Lenin), ‘’ideile noastre sa ajunga la oamenii muncii’’ (un ‘’anarhist’’ in ‘’The Red Menace’’, Toronto). Dar misiunea speciala a militantului, si scopul practic al activitatii sale, este sa afecteze activitatea muncitorilor, nu gandurile lor. Conversia este una de success daca muncitorii, oricare ar fi ideile lor, incep sa plateasca bani luna de luna si daca se supun chemarilor la actiune ale organizatiei (greve, demonstratii, etc.).  Scopul explicit al Egocratului este sa stabileasca propria (si a propriei organizatii) hegemonie asupra unui numar mare de indivizi, sa devina liderul unei mase de urmaritori. Acest tel devine cinic explicit atunci cand militantii sunt nazistii sau stalinistii (sau o combinative intre cele doua cum ar fi Partidul Muncii al Statelor Unite).  Conversia deschide drumul manipularii, minciunii sfruntate. Specific acestui model, recrutarea sustinatorilor este un tel explicit iar Ideea inceteaza in a mai fi o stea fixa, perfecta si de neatacat; Ideea devine o biata unealta spre drumul spre un tel explicit; ceea ce recrutii trebuie sa urmareasca este Ideea cea buna; Ideea devine un colaj cinic construit bazat pe fricile si chestiile pe care potentialii recruti le au; promisiunea maxima este anihilarea tapilor ispasiori: ‘’contra-revolutionarilor’’, ‘’anarhistilor’’, ‘’agentilor CIA’’,’’evreilor’’, etc.  Diferenta dintre manipulatori si misionari este una teoretica; in practica ei sunt contemporani in competitia pentru acelasi scop social si ei isi imprumuta tehnicile.

VIII

Pentru a putea propaga Ideea, pentru a converti si manipula, Egocratul are nevoie de instrumente, media, mai precis, exact acele instrumente media pe care le foloseste societatea spectacolului in profunzime. Una dintre justificarile pentru a schimba felul in care este folosita media este urmatoarea: ‘’Media este un monopol al claselor conducatoarea, care le foloseste pentru propriul folos. Dar structurile ei raman ‘’fundamental egalitare’’, si este o datorie revolutionara sa scoatem in evident potentialul continut de ea dar care este momentan pervertit de catre ordinea capitalista. Intr-un cuvant, sa le eliberam…’’ (o pozitie redata de Baudrillard.) Respingerea initiala a spectacolului, dorinta de a se afla intr-o comunitate si de comunicare, a fost inlocuita de dorinta de a avea puterea asupra insasi instrumentelor care anihileaza comunitatea si comunicarea. Ezitarea sau crizele subite de critica sunt date la o parte de santajul organizational: “Leninistii vor castiga daca noi nu acceptam responsabilitatea de a lupta si de a castiga….’’ (‘’The Red Menace’’. Un Stalinist ar spune, ‘’Trotskystii vor castiga…,’’ etc.).  Incepand din acest moment, orice este permis; toate modalitatile sunt bune daca servesc indeplinirii telului propus; si ca o limita absurda, chiar si promotiile si reclamele, activitatea si limbajul a insasi Capitalului, devin justificate de scopul revolutionar:’’Ne concentram masiv pe distributie si promotie… Munca noastra promotionala este variata si costisitoare. Include reclama masiva, vanzari promotionale, cataloage, masute pe care le inchiriem la diferite targuri pe tot cuprinsul tarii, etc. Toate astea costa o cantitate foarte mare de energie si de bani, care ese acoperita de banii generati din vanzarile de carte.’’ (Un ‘’om de afaceri anarhist’’ intr-o scrisoare catre The Fifth Estate.)  Este acest om de afaceri anarhist un exemplu absurd pentru ca este atat de ridicol exagerat sau el este un exemplu solid si continuat mod in traditia ortodoxa a militantei organizate? “Marile banci sunt ‘aparate de stat’ pe care vom fi nevoiti sa le introducem in socialism, si pe care le vom lua gata facute de la capitalism; scopul nostru este sa luam inapoi, sa refacem ideea care a fost mutilata de capitalism, sa o facem si mai mare, mai democratic, chiar si mai cuprinzatoare….” (Lenin, citat de M. Velli.)

IX

Pentru Egocrat, media este doar un mod; scopul este hegemonia, puterea, si puterea politiei secrete. “Piloti invizibili in centrul furtunii populare, trebuie sa o directionam, nu in mod vizibil, dar cu dictatura colectiva a tuturor aliatilor. O dictatura fara emblema, fara titlu, fara un drept oficial, dar mult mai puternica pentru ca nu va avea nimic in comun cu aparentele puterii.” (Bakunin citat de Debord) Dictatura colectiva devine repejor regula unui singur Egocrat pentru ca “daca birocratii luati impreuna decid toate lucrurile, coeziunea propriei lor clase poate fi asigurata doar prin concentrarea puterii lor teroriste intr-o singura persoana.”(Debord).  Odata asigurat succestul afacerilor Egocratului, stabilirea ‘’dictaturii fara un titlu official”, comunicarea nu este numai absenta social; orice incercare locala este in mod deliberat lichidata de politie. Acesta situatie nu este o “deformare” ale “telurilor originale”; este deja prevazut in moduri, in instrumentele ‘’fundamental egalitariane’’ folosite in victorie. “Ceea ce caracterizeaza mass-media este faptul ca ei sunt anti-mediatori, insensibili, faptul ca ei produc non-comunicarea… Televiziunea, doar prin simpla prezenta, este control social acasa. Nu este necesar sa ne imaginam acest control ca fiind periscopul prin care regimul spioneaza viata privata a fiecaruia, pentru ca televiziunea este deja mult mai buna decat atat: se asigura ca oamenii nu isi vor mai vorbi unui altuia, ca sunt definitiv izolati in fata unor dispozitii fara raspuns.’’ (Baudrillard)

X

Proiectul Egocratul este superflu. Modul de productie capitalist si de comunicare deja reduce fiintele umane la simpli spectatori muti si fara putere, victime pasive supuse in mod continuu la “monologul auto-ridicator in slavi” al puterii actuale. Revolutia anti-totalitara cere, nu un alt mediu, ci lichidarea tuturor formelor media, “lichidarea intregii structuri prezente, functionale cat si tehnice, ale modulilor in care ea opereaza sa spunem asa, peste tot pe unde este reflectata forma lor de organizare sociala. La o limita, in mod evident, chiar conceptual de mediu este cel care dispare si care trebuie sa dispara: cuvantul schimbat, schimbarea reciproca si simbolica, neaga ideea si functia unui mediu, a unui intermediar… Reciprocitatea vine din distrugerea acelui mediu.’’ (Baudrillard)

Fredy Perlman 1977

References

  • Jean Baudrillard, Pour une critique de l’economie politique du signe (Paris,

Gallimard, 1972)

  • Jacques Camatte, The Wandering of Humanity (Detroit, Black & Red,

1975)

  • Guy Debord, Society of the Spectacle (Detroit, Black & Red, 1970; 1977)
  • Claude Lefort, Un Homme en Trop: Reflexions sur “L’Archipel de Goulag,”

Paris, Seuil, l976

  • Michael Velli, Manual for Revolutionary Leaders (Detroit, Black & Red,

 

1972),

Continue Reading